Lavazza

Afara ninge cum chiar nu am mai vazut niciodata in Timisoara. Ninge ca in Cluj :) cu fulgi mari, cu viscol si frig, ca in putinele vizite pe care i le-am facut iarna lu' Zica :)
Sunt in camera si beau cafea.
Ce ador: cafeaua. Cafeaua cu prietenii, cafeaua in Unirii sau cafeaua in fata laptopului. Imi place intimitatea dintre mine si cana mea de cafea. Imi place contrastul dintre liniste si explozia fierbinte de viata din cana de cafea. Cafeaua poate sa iti spuna atat de multe secrete..
Ce imi place: sa imi insotesc cafeaua de o poveste. Care sa ma mai inalte un pic, sa imi mai lipeasca un fulg de aripa: pentru azi aleg povestea spusa de un set de fotografii. Calendarele Lavazza, caci despre ele este vorba, mi se par pur si simplu fabuloase! Sunt cele mai reusite calendare din lume, surprind de fiecare data prin cea mai originala viziune de reinterpretare a unui mit, de regula care sa aiba de-a face cu traditia italieneasca. Lavazza ridica fotografia la nivelul unui regal de arta. Si din fericire, fac ca asta sa aiba legatura cu o cafea. Uitati de Peroni, uitati de Pirelli: uitati-va la magia soptita de calendarul pe 2008 si cel de pe 2009 de la Lavazza! Aparent, conceptul ar fi sa te si uiti la poze printre aburii aromati ai unei cesti de...cafeaaaa! Uitati si de faptul ca data in sine a expirat. Ce mai conteaza?
2008 Calendar

2009 Calendar

2005 Calendar

2004 Calendar

Si la cat de entuziasmata sunt - si dupa psihologia clasica a omului entuziasmat care are absurdele pretentii ca tuturor sa le placa ceea ce ii place si lui si cu aceeasi intensitate- as fi teribil de incantata sa vizionati TOATE calendarele :))
Pana atunci, doar o mostra din 2005, una din 2004 si 2008